Strategia in pregatirea unui maraton de 2 ore 50 de minute

Strategia in pregatirea unui maraton de 2 ore 50 de minute
11
Aug

O nebunie!

Alerg 6 zile din 7 pe saptamana, in ultima vreme uneori si de doua ori pe zi. Altii se iubesc mai rar decat atat, dar si pentru aceste situatii deficitare alergarea ofera un confort! Si decat sa iti fuga iubirea de acasa de tot, mai bine iti fuge pe stadion sau in parc. Si se si intoarce mai frumo(a)s(a) si mai relaxat(a) if you know what I mean! Dar atentie, alergarea e precum clubbingul, un loc extrem de propice pentru dating si romance, asa ca fiti vigilenti!

Iubirea, alergarea si ciocolata, exact in ordinea aceasta, ne fac sa simtim: prima fericire, a doua stare de bine si a treia de multe ori frustrare, vina si kilograme in plus pentru ca in loc sa fie doar savurata in cantitati mici este folosita drept antidepresiv, precum mancarea in exces.
Daca o ai pe prima, zbori cand alergi.
Daca le ai pe primele doua nu mai ai nevoie de a treia, nu-ti mai trebuie, pur si simplu, te dai pe proteina!
Daca nu ai de niciunele din cele trei, ai altele pe care alergatorii le inteleg, pentru ca in mare parte le-au trait si apoi au mers mai departe.

Cum este la 6 zile din 7 alergate intr-o saptamana?
Este interesant si revelator pentru mine.
Este pentru a doua oara intr-o perioada de un an cand ma aflu intr-o stare de antrenament sustinut pentru un obiectiv precis: un timp cat mai bun in jurul unui benchmark stabilit la 2 ore si 50 de minute, better less than more in this case, la Maratonul Clasic de la Atena care va avea loc in Noiembrie 2016. Obiectivul anterior a fost sa alerg Maratonul International Bucuresti 2015 in mai putin de 3 ore si mi l-am indeplinit.

Ce fac efectiv in aceste 6 zile din 7?
In primul rand ma pregatesc cu un antrenor adevarat. Oprina. Stefan Oprina. Un om care a fost atlet de performanta si a alergat maratonul in 2 ore 23 de minute la randul lui, care a stat in cantonamente si stie ce inseamna disciplina sportiva, dar si un absolvent al Scolii Nationale de Antrenori. Omul are experienta, clasa si metoda si se implica trup si suflet. Existau, desigur, variantele descarcarii unui program de antrenament de pe net, antrenamentele organizate de anumiti sportivi, tutoriale online. Insa niciuna dintre acestea nu mi se mai putea aplica, pentru ca prin miile de ore alergate in cei 18 ani de cand am inceput am ajuns la un alt nivel. Cum nu bagi benzina intr-un motor diesel nici nu iei sfaturi de la cineva care nu a ajuns inca la nivelul tau. Si nici de la cineva care are hard skills excelente ca alergator dar nu are instalat niciun soft skills ca antrenor. Degeaba sunt eu cea mai scumpa caroserie, am cel mai bun motor, am cele mai performante sisteme de navigatie si cel mai evoluat computer de bord daca imi ineci motorul cu un combustibil nepotrivit, right?
In al doilea rand am un medic ortoped de incredere, Mihai Ciprian Rascu, care ma ajuta la orice ora in cazul in care apare cea mai mica problema de adaptare la nivelul de efort la care ma supun, ca sa prevenim orice accidentare sau, in cazul in care am comis-o deja, care ma repara repede si bine. Avem deja o relatie medic-pacient de lunga durata, care a decurs impecabil pana acum si ii sunt foarte recunoscatoare pentru tot. Glumesc uneori cu el si ii spun ca ii fac vizite mai des decat ginecologului, dar toate la timpul lor!
In al treilea rand am un medic care imi monitorizeaza lunar starea de sanatate, imi indica analizele pe care trebuie sa le fac la fiecare 4 saptamani si imi recomanda ce trebuie sa iau pentru a sustine un efort precum cel pe care il fac eu. Atata har si grija pentru oameni ca la doctorul Vasile Osean rar am intalnit.
In al patrulea rand am un fizioterapeut extraordinar, Bogdan Goga, care isi iubeste profesia si iubeste oamenii. Ajutorul pe care il primesc de la el dupa antrenamentele foarte dificile face diferenta intre a ma pastra sanatoasa pentru a putea merge mai departe si a sta pe bara pentru ca nu mi-am ajutat corpul sa se recupereze suficient cand il supun la ce provocari il supun.

Si cum se simte efectiv?
Ei bine, acum e acum!
Este in mii de feluri. Simt de la agonie la extaz in intensitati de cele mai multe ori naucitoare. Agonia poate fi atat de mare, cum nu a mai fost niciodata inainte, incat orice logica intr-o astfel de situatie iti striga din toti rarunchii ca trebuie sa te opresti! Dar nu pot(i) sa fac(i) asta pentru ca extazul devine si el mai mare decat a fost vreodata: si este atat de placut! O mama pana isi tine in brate copilul il poarta cu greutate in pantec 9 luni si apoi ii da nastere in chinurile facerii: si nu are nici cel mai mic regret. O iubita cand se daruieste pentru prima data nu poate sa simta placere daca nu simte mai intai durerea care se rupe in ea: si nu are nici cel mai mic regret. Asa si eu, de fiecare data cand trec prin agonie si stiu sigur ca ajung la extaz: nu am nici cel mai mic regret. Pentru ca am 33 de ani si am invatat ca nimic extraordinar nu se intampla fara efort: dupa o anumita varsta nici frumusetea!

Epilog for today
Dar efectiv despre senzatii va povestesc maine. Pentru ca etapele acestui proces de pregatire trebuie intelese si asimilate pas cu pas, precum maratonul, care te duce de la start pana la finish in zeci de mii de pasi asumati. Iar intelegererea, asumarea si asimilarea nu se pot face cat ai pocni din degete, dintr-o data, “acum”. Trebuie sa dezvolti o calitate extraordinar de importanta, rabdarea, care odata stapanita face lucrurile mult mai usoare.17134-Mother-Teresa-Quote-Without-patience-we-will-learn-less-in-life-We

Facebook Comments

Leave A Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *